Proiectul educativ

O lume orientată către imagine, către aparențe mai mult decât către esențe, către comunicare virtuală. O lume în care fiecare vrea să facă puțin din toate, dar nimic până la capăt; în care fiecare vrea să fie „prezent” peste tot. O lume în care succesul este definit mai degrabă în zonele averii, puterii și plăcerii, iar împlinirea personală pare a se măsura în numărul de contacte din agendă.

O lume care aleargă. O lume în care credința în Isus Cristos și în Biserică este în continuă scădere. O lume în care oamenii, deși „conectați”, sunt prea adesea singuri — mai ales în momentele de suferință și de criză. O lume în care înțelegerea educației se limitează la transmiterea de informații și competențe. O lume care promovează stereotipuri și clișee. O lume care se desparte lent, dar sigur, de natură și de ceea ce este natural. O lume în care puțini se implică pentru binele comun.

O lume, în sfârșit, în care contextul social îl obligă pe om să muncească mult prea mult pentru traiul zilnic, scurtându-i timpul pe care îl poate da copiilor săi și trăirii în comunitate.

Fiecare timp istoric are plusurile și minusurile sale. Fiecare generație trăiește într-un context în care e bine să preia și să valorizeze din trecut tot ceea ce este bun, și să schimbe cu curaj și înțelepciune tot ceea ce este rău sau greșit. Acesta este punctul nostru de plecare.