Careul de dimineață, cu cercetașii aliniați în fața catargului.

Documentul de referință

Proiectul educativ

Ce vrem, pentru cine, cu ce mijloace și de ce. Textul pe care îl dăm oricărui părinte care ne întreabă „bine, dar concret, ce faceți?”.

Contextul general

Lumea în care crește copilul de astăzi

O lume orientată către imagine, către aparențe mai mult decât către esențe, către comunicare virtuală. O lume în care fiecare vrea să facă puțin din toate, dar nimic până la capăt; în care fiecare vrea să fie „prezent” peste tot. O lume în care succesul este definit mai degrabă în zonele averii, puterii și plăcerii, iar împlinirea personală pare a se măsura în numărul de contacte din agendă.

O lume care aleargă. O lume în care credința în Isus Cristos și în Biserică este în continuă scădere. O lume în care oamenii, deși „conectați”, sunt prea adesea singuri — mai ales în momentele de suferință și de criză. O lume în care înțelegerea educației se limitează la transmiterea de informații și competențe. O lume care promovează stereotipuri și clișee. O lume care se desparte lent, dar sigur, de natură și de ceea ce este natural. O lume în care puțini se implică pentru binele comun.

O lume, în sfârșit, în care contextul social îl obligă pe om să muncească mult prea mult pentru traiul zilnic, scurtându-i timpul pe care îl poate da copiilor săi și trăirii în comunitate.

Fiecare timp istoric are plusurile și minusurile sale. Fiecare generație trăiește într-un context în care e bine să preia și să valorizeze din trecut tot ceea ce este bun, și să schimbe cu curaj și înțelepciune tot ceea ce este rău sau greșit. Acesta este punctul nostru de plecare.

Destinatarii

Cui se adresează cercetășia?

Copiilor și tinerilor între 7 și 24 de ani. Oricui vrea să trăiască activități de aventură în natură. Tinerilor care doresc să trăiască viață cercetășească, poartă uniformă și au cravata la gât — o ținută și o atitudine care generează întrebări printre trecători: „Ce sunteți voi, pionieri?” sau „Ce cercetați?”.

Poate părea straniu să vezi tineri îmbrăcați în uniformă, cu rucsaci în spate, desfășurând activități în natură. Răspunsurile la întrebările „Ce este cercetășia?” sau „Ce cercetează cercetașii?” pot fi formulate în trei feluri: printr-o prezentare teoretică a metodei, ascultând povestirile tinerilor care participă la activități, sau — cel mai bine — găsind singur răspunsul, prin participare.

Trei cercetași cu fanioanele patrulelor lor, așezați pe bușteni în tabără.
Cravata, fanionul, bățul: semne care se explică singure, odată purtate.

Cele cinci scopuri

Ce dezvoltăm prin activitățile cercetășești

Sănătatea și dezvoltarea fizică

Formarea caracterului

Servirea aproapelui

Descoperirea lui Dumnezeu

Sesizarea concretului

Tehnicile

Ce se învață, concret, în ieșiri și în tabere

În ieșiri copiii dobândesc abilități practice, care îi conduc către competențe și calități. Iată tehnicile care compun ieșirile și taberele.

Construcții

Din lemn și sfoară: mese, catarge, porți, poduri, altare.

Campism

Alegerea locului, montarea taberei, igiena, gestionarea deșeurilor.

Topografie și geologie

Orientare cu busola, cu harta și după elemente naturale; forme de relief, formațiuni carstice.

Transmisiuni

Morse, semafor, coduri, mesaje secrete, semne de pistă.

Noduri și îmbinări

Nodurile de bază și îmbinările din lemn de diverse tipuri.

Focuri

Diverse tipuri de focuri, cu diverse utilizări — și stingerea lor corectă.

Bucătărie de campanie

Gătirea pe foc de lemne, meniuri cu diverse grade de complexitate.

Expresie artistică

Comunicare prin teatru, scenete, cântec, foto și film.

Prim ajutor

Tehnici de bază, poziții de siguranță, alertarea corectă a ajutorului.

Naturalistică

Elemente de botanică și zoologie, ierbar, urme de animale.

Astronomie

Constelații, orientare după stele, calendarul cerului.

Alpinism

Deplasare în teren accidentat, noduri de siguranță, echipament.

Meteorologie

Citirea cerului, prevederea vremii, decizia de a urca sau de a coborî.

Ecologie

Lasă locul mai curat decât l-ai găsit. Fără excepții.

Sport și mișcare

Jocuri mari, olimpiade, rezistență, echilibru.

Lucru în echipă

Repartizarea sarcinilor, decizia colectivă, rezolvarea conflictelor.

Activitățile

Formele concrete ale jocului

Concursuri de orientare

Cu hărți sau cu semne de pistă.

Concursuri de gătit

Cu meniuri impuse sau alese; prezentare și degustare.

Concursuri de focuri

Aprindere cu număr limitat de chibrituri, tipuri de vetre.

Raid montan

Traseu de creastă pe patrule, cu obiective de dezvoltare personală.

Marele Joc

Aventura zilei: poveste, probe, comoară.

Olimpiada sportivă

Probe individuale și pe patrule, contra timp.

Construcții

Din lemn și sfoară, gândite pe schițe și verificate la sarcină.

Curtea de onoare

Consiliul de bilanț al trupei: ce a mers, ce nu, ce se schimbă.

Sfânta Liturghie

În tabără, în poiană, pe altarul construit de patrule.

Voluntariat

În proiecte și programe sociale, alături de comunitățile vizitate.

Un exemplu

Explorarea, sau cum se dezvoltă un tânăr într-o singură activitate

Explorarea este o activitate complexă în care fiecare cercetaș are de îndeplinit o sarcină precisă. Nimeni nu este pasager:

Intendentul pregătește necesarul activității și stabilește bugetul. Bucătarul gândește meniul și cumpără alimentele. Fotograful pregătește aparatul, realizează un interviu și scrie articolul. Topograful studiază harta și stabilește traseul. Animatorul organizează veghea de seară și îi invită la ea pe tinerii din sat. Naturalistul studiază fauna și flora și alcătuiește un ierbar. Liturgistul pregătește momentele spirituale: rugăciunea de dimineață, cea de dinainte și de după masă, momentul spiritual de la veghe.

La sfârșit, patrula a descoperit un sat, oamenii lui, patrimoniul lui — și i-a slujit concret. Iar fiecare tânăr s-a exercitat, timp de două zile, într-o meserie adevărată, cu consecințe reale dacă o face prost.

Aceasta este, în miniatură, întreaga metodă: interesul care atrage, acțiunea care formează, responsabilitatea care maturizează.

Pedagogia pe vârste

Aceleași scopuri, trei limbaje diferite

  1. 01

    7–11 ani: Jungla

    Baza pedagogică a copiilor între 7 și 11 ani este povestea din „Cartea Junglei” a lui Rudyard Kipling. Activitățile lupișorilor și ale puilor de lup se desfășoară în „Junglă”, unde sunt conduși de „Bătrânii Lupi”: Akela (șeful cetei), Bagheera, Baloo, Chil, Hathi, Kaa și ceilalți asistenți, care îi reprezintă pe prietenii lui Mowgli și care creează copiilor un mediu de dezvoltare.

  2. 02

    12–17 ani: Jocul cu o singură regulă

    Cercetășia este un joc a cărui unică regulă este Legea cercetășească. A fi cercetaș înseamnă a trăi spiritul cercetășesc, a respecta Legea, principiile și virtuțile: a fi disciplinat, corect, perseverent, credincios. Cadrul jocului este natura. Miza jocului este formarea tinerilor pentru viață, realizată prin acordarea de încredere și de responsabilități. Gradele de dificultate ale jocului cresc odată cu gradul de responsabilitate pe care tânărul și-l asumă.

  3. 03

    17–24 ani: Ruta

    La această vârstă jocul devine drum. Tânărul nu mai este condus: alege. Clanul și focul propun serviciul concret, pelerinajul, aprofundarea credinței și, la capătul unui parcurs personal, Plecarea — angajamentul adult prin care își asumă un loc în Biserică și în societate.

Copiii educați prin cercetășie devin exemple de urmat și astfel influențează în bine anturajul lor și societatea.

Proiectul educativAsociația Cercetașii Munților

Organizare și siguranță

Cine răspunde, de ce și cât costă

Tipuri de activități: întâlniri, ieșiri (de o zi sau două) și tabere.

Responsabilul activităților este șeful de unitate: șeful de ceată pentru lupișori, șefa de ceată pentru pui de lup, șeful de trupă pentru trupa de cercetași, șefa de trupă pentru trupa de cercetașe, șefa de foc pentru focul de călăuze și șeful de clan pentru clanul de drumeți — toți fiind vegheați de șeful de grup.

Un grup conține totalitatea unităților pedagogice: cete, trupe, clan și foc.

Dacă apar incidente majore în timpul activităților, sunt anunțați părinții și șefii de grup și, la nevoie, Serviciul unic de urgență 112.

Costul unei ieșiri este reprezentat, de cele mai multe ori, de costul transportului și de cel al materialelor logistice necesare pentru activitate.

Ai citit până la capăt

Atunci hai să vorbim.

Un proiect educativ se judecă în teren. Vino la o activitate și verifică dacă textul acesta este adevărat.